E te probabil ca domnia primului imparat iconoclast nu a dat nastere unei iconografii monetare inspirate de noua politica religioasa, iar acest lucru nu ne mira, pentru ca basileii care l-au precedat imediat pe Leon al III-lea nu obisnuiau sa reprezinte nici o imagine religioasa pe monedele lor. Repers: in picioare, frontali, aliniati, cei trei frati asociati la domnie ; poarta vesminte lungi, civile si coroane cu cruce ; tin fie-care, in dreapta, cite un glob surmontat de o cruce. Tipul Solidus. Coroane si mantii cu fibule ca cele ale lui Theofil de pe avers ; brate si miini invizibile.
Nu ne putem pronunta insa asupra datarii sale. si a arhanghelului. Nu ne-ar mira daca am afla intr-o zi ca, la Sinodul din 680, patriarhul a obtinut o contributie imperiala pentru decorarea sanctuarelor din Ierusalim si, mai ales, pentru o valorificare prin imagini a profesiunii de credinta proclamate in acel moment de reprezentarile de pe bolta Milionului.
in Conciliul din 787 l;! Sa notam ca Leon al III-lea este numit bunic, iar Constantin tata al imparatului domnitor, Leon al IV-lea. Biserica armeana, separata din secolul al V-lea , nu a fost niciodata, in mod oficial, ostila imaginilor ; ea le folosea chiar, fara insa sa le venereze dupa obiceiul grecilor, armenii avind tendinta sa accentueze cultul crucii, ca semn al lui Christos si al mintuirii l Au fost deci considerati eretici, in Armenia, calugarii imigrati dinspre sud, spre 600, care au incercat sa predice - ca si in Albania vecina, actualul Azerbaidjan - distrugerea imaginilor religioase1 Ei nu par sa fi repurtat vreun succes notabil in Transeaucazia, dar merita sa ne oprim asupra acestui episod, desi el ne indeparteaza, din punct de vedere geografic, chiar si de ,,themele" cele mai orientale ale imperiului. in afara Milionului constantinopolitan si a palatului imperial, celelalte vechi cicluri con- ciliare se gaseau in pronaosuri, la Sfintul Petru din Roma (712) si la Sfintul Petru din Neapole (766-767), precum si in nava bisericii Nasterii din Betleem (v.
Synodicon-ul, in forma sa originara, a fost introdus in celebrarea liturgica a "Praznicului Ortodoxiei" la sfirsitul secolului al IX-lea, . biserica golgota hunedoara De-a lungul marginii, la dreapta, i'lli"ic . Pentru Occident, dispunem de un maro numar de marturii de acest fel ; ele mi se par insa mai degraba rare pentru Bizant tor. Click cu mouseul aici ) care-l inalta si il cobora in timpul receptiilor, in timp ce lei, vulturi si alte zodia care inconjurau tronul se miscau si faceau zgomot r'n.
biserica ortodoxa
De aici, o tlata aparut si sporind, raul a napadit si imparatia romeilor; flagelul sau a fost primit nu de niste oameni oarecare, ci de insasi capeteniile cinului prso- c. In versiunea pagina, tema geniilor inaripate caro sustin simetric, in picioare sau in zbor, o imaqo clipeala sau un scut votiv a fost mentinuta pe monede pina la sfirsitul secolului al Vl-lea. D(omi- nus) IVSTINIANVS PE(rpetuus) AUG(ustus). Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa punem la indoiala controlul exercitat de biserica bizantina asupra activitatii zugravilor de icoane; dimpotriva, aceasta carenta a izvoarelor este cu atit mai izbitoare cu cit este vorba despre un fapt sigur si de mare insemnatate.
Dar ele mi s-au parut vrednice de a fi mentionate, pentru ca tema generala a vederii lui Dumnezeu este dintre acelea favorizate de epoca care a urmat indeaproape restabilirea cultului imaginilor (v. Dar aceste doua obiectii nu sint suficiente pentru a pune la indoiala stirile oferite de acest text hagiografic care nu pacatuieste poate decit prin laconism. Este vorba, desigur, despre Iannis, viitorul patriarh iconoclast, inspirind deciziile sinodului ; ca si in alte imagini, parul vilvoi care-i este atribuit se inspira din iconografia diavolilor.
i care a fost una din caile de inmultire, in acea1; ta epoca, a imaginilor crucii : practica de a inlocui icoanele prin cruci. ii datoram insa si o informatie exacta, in concordanta cu alte surse. Nu putem sui tine ipoteza unei opere datind de la prima resta rare, cea din vremea Irinei si a lui Constantin aj Vl-lea, intre 780 si 790, caci, mai ales la Sfinta Sofiq din Constantinopol, al doilea val iconoclast, care a durat din 815 si pina in 843, nu ar fi crutat imal ginile pe care le-ar fi putut gasi pe zidurile st bolta corului ; dat fiind vorba de acest amplasament al mozaicurilor, iconoclastii din a doua generatie nii s-ar fi multumit cu o simpla varuire a mozaieuril iconografice, care ar fi fost scoase din nou la iveai dupa 84 In alte biserici, ca Sfinta Sofia din Tesali nic sau Adormirea din Niceea, mozaicurile din absii pastreaza urmele acestor perioade succesive : mai intii a celei iconoclaste, apoi, a celei ortodoxe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu