vineri, 27 decembrie 2013

Un costum-uniforma fastuos

Oricum, e sigur ca in unele cazuri costumul poate conferi o idee superioara despre persoana care il poarta. De altfel, cum spunea James Laver, spiritul ni-l imbracam, nu corpur. Vesmantul provine si dintr-o vointa de diferentiere, evidentiind ierarhia claselor sociale. Diferentele erau la nivelul materialelor si al ornamentelor. Echipamentul militar era foarte elaborat. in contact cu diferite popoare care aveau un tip de imbracaminte adaptat climatului local, trupele romane au imprumutat hainele practice ale acestora. Desi nu s-au gasit costume romane, s-au descoperit, in toata Europa, articole de incaltaminte romana de forme diferite.

 Vertugadin-ul clopot va fi purtat in Austria, Germania si Italia, la inceputul secolului al XVII-lea. Un alt detaliu vestimentar devine parte integranta a costumului elegant al secolului al XVI-lea: lenjeria. Camasile brodate si colorate sunt inlocuite acum de camasute albe fara maneci, cu guler inalt. Chiar daca a abandonat cateva dintre armele ei traditionale, femeia n-a renuntat insa la nevoia de a atrage atentia asupra sarmului ei. Se machia la fel de artificial ca strabunica ei din secolul al XVIII-lea: sprancenele erau smulse si redesenate cu creionul, iar gura era subliniata cu rujul de buze fabricat cu coloranti sintetici.



Preotii egipteni din Heliopolis chiar aduceau ofranda zeilor diferite parfumuri, cum ar fi rasinile mirositoare, mirtul si preparatul numit kuphi - un amestec obtinut din saisprezece esente. intr-o vreme, in Antichitate a fost interzisa folosirea parfumurilor pentru ingrijirea corporala, ele fiind rezervate slavirii zeilor si cinstirii mortilor. Viata femeilor se scurgea in harem*, apartamentul rezervat femeilor si copiilor, loc in care serviciile erau asigurate de eunuci, intotdeauna nemusulmani (islamismul interzice castrarea musulmanilor). Haremul nu implica neparat prezenta mai multor femei. Adevarul este ca putini musulmani isi permiteau sa intretina mai multe femei. Astazi valul il asociem femeilor musulmane, dar in Orient nu numai ele purtau val.

 in Vechiul Regim, cand regele aparea in public, el era intotdeauna imbracat in alb. Acest obicei era atat de incetatenit, incat la un moment dat francezii nici n-au putut crede ca omul imbracat in negru aflat langa Fransois I era chiar Carol Quintul. in timp ce in jurul suveranilor se instaura un ceremonial formalist (care va deveni in secolul al XVII-lea o eticheta plina de constrangeri), incepeau sa se alcatuiasca diferite Ordine cavaleresti care isi exprimau fraternitatea in general printr-un costum-uniforma fastuos si printr-un colier de orfevrarie ce reprodu-cea emblema aleasa de fiecare Ordin in parte.  insa nu doar purtarea voalului face ca o femeie sa fie musulmana. Dr. Dalii Boubakeur, conducatorul moscheii din Paris, spunea: „Femeile isi scoteau hijab-w/, care in ochii lor reprezenta negarea drepturilor lor, chiar a personalitatii, dar ramaneau musulmane." Chiar daca in martie 1926 rectorul Universitatii islamice Al-Azhar din Cairo facea uz de dreptul sau de veto in privinta dezvelirii femeilor, sprijinindu-se pe cuvantul lui Allah, care i s-a adresat lui Mahomed astfel: ,JSpune sotiilor si fiicelor tale, femeilor credinciosilor, sa-si puna voal; astfel, ele vor fi repede recunoscute si vor evita sa fie ofensate." (Coran, 33:28 - cuvinte repetate si in 24:31).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu